Recuperarea (reabilitarea) me­dicală denumită și „medi­cina a treia” pentru a sublinia legătura și continuitatea indi­so­lubilă cu medicina profilac­tică şi terapeutică, este cea mai nouă formă de asistenţă medicală, apărută și dezvol­tată după cel de-Al 2-lea Război Mondial. Deși în toată lumea au apărut centre medicale specializate în asistenţa de recuperare, deşi în multe ţări există o specialitate medicală cu această denumire (inclusiv în România), se spune totuşi că recuperarea medicală aparţine tuturor specialităţilor medicale în măsura în care patologia acestora determină deficit funcţional şi handicap de mai mare sau mai mică importanţă.
Din punct de vedere practic, disputa a fost deja rezolvată, asistenţa de recuperare a unui mare număr de pacienţi fiind preluată de serviciile de recuperare medicală şi fizioterapie.

Dar de fapt, ce este recupe­rarea (reabilitarea) medicală şi ce aduce nou în gândirea medicală?

Prin recuperare se înţelege lărgirea cadrului asistenței medicale acordate pacientului prin includerea, de către me­dic, în planul terapeutic şi a perioadei de convalescenţă, neglijată în trecut.
Obiectivul terapeutic, care era centrat pe vindecarea leziunii şi restaurarea anato­mică a organului sau seg­mentului lezat, se comple­tează astăzi cu preocuparea pentru restaurarea funcției, pe care natura nu o acordă spon­tan în cadrul unei conva­lescenţe pasive.
Recuperarea cunoaște două etape: unul precoce, care începe odată cu debutul bolii, în care, pe lângă tratamentul clasic, medica­mentos, chirurgical, ortopedic etc., se introduce, ca adjuvant, metodologia fizicală şi etapa de recuperare medicală (sau recuperare funcţională) pro­priu-zisă, în care terapia fizi­cală trece pe primul plan. La sfârşitul acesteia, pacientul se va putea întoarce la activitatea anterioară apreciindu-se că este recuperat din punct de vedere funcţional sau va necesita o readaptare socio­profesională care presupune orientarea lui spre o nouă activitate sau profesie.
Tratamentul fizical utilizat în reabilitarea medicală repre­zintă acea parte a terapiei ce foloseşte factorii fizici, inclu­zând următoarele capitole (metode): hidroterapia, ter­mo­terapia, electroterapia, masoterapia (masajul), kine­toterapia, ergoterapia, pneu­matoterapia, terapia cu inhalaţii.

Care sunt afecţiunile ce beneficiază de reabilitare medicală?

În principal, 3 categorii de afecţiuni:
– Afecţiuni neurologice
• Hemi-, para-, tetra- plegii/pareze
• Paralizii/pareze de nervi periferici, polineuropatii etc.
• Boli degenerative ale SN: scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică, leucone­vraxita, boala Charcot-Marie-Tooth, boala Friedreich, boala Kugelberg-Wellander etc.
– Afecţiuni reumatice:
• Artroze (coxartroze, gonar­troze operate sau nu, spon­dilartroze etc.)
• Hernii de disc lombare, cervicale, lumbago, 1. sciatica
• Reumatisme inflamatoarii (spondilita anchiIozantă, poli­ar­trita reumatoidă, spon­dilartrite seronegative, artro­patie psoriazică etc.)
• Reumatisme abarticulare: tendinite, bursite, fasciile, entezite, miozite, periartrite, fibromialgia etc.
• Alte: gut, condrocalcinoza, polimialgie reumatică, sclero­dermie, poli- şi dermato- mio­zită etc.
– Afecţiuni ortopedice şi/sau posttraumatice:
• Fracturi, luxaţii, entorse, disjuncţii etc.
• Osteonecroze aseptice de cap femural, de cap humeral etc.
• Proteze şolduri, genunchi etc.
• Algoneurodistrofie
• Tulburări de statică verte­brală: scolioze, cifoze
• Osteoporoza
• Boala Paget
• Alte boli: osteite, spon­dilodiscite, hiperostoze, osteo­condrodisplazii.

Pe lângă aceste boli, recu­perarea medicală este nece­sară şi în:
• Infarct miocardic
• Boli vasculare (tulburări de circulaţie arterială sau ve­noasă)
• Boli degestive, renale, pulmonare, dermatologice, ginecologice etc.
În oricare din situaţiile de mai sus, tratamentul trebuie prescris de un medic spe­cialist în reabilitare medicală în urma unui consult şi, even­tual, a unor investigaţii supli­mentare (radiografii, rezo­nanţă magnetică, computer tomograf şi/sau analize de laborator). Tratamentul recu­perator se va efectua fie în regim ambulatoriu, fie, în ca­zurile severe şi/sau nede­plasabile în regim de inter­nare. Esenţial este ca trata­mentul fizical să fie precoce şi susţinut până la o complet[ recuperare, iar în cazurile cronice să continuie zilnic la domiciliul bolnavului (cu sau fără ajutorul familiei sau/şi al unui personal specializat: maseur, kinetoterapeul etc).
În multe din afecţiuni (majo­ritatea celor reumatice, orto­pedice şi chiar neurologice), tratamentul recuperator tre­buie completat, pentru o cât mai bună reuşită, cu o cură balneară într-o staţiune de profil.

Dr. LUCA DANIEL, medic primar Fizioterapie
şi Recuperare Medicală, şef Secţie Reabilitare Medicală II

Sursă: http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/ce-este-reabilitarea-recuperarea-medicala-95747.html