În rândurile următoare veţi primi informaţii cu privire la ce înseamnă ereditatea legată de X şi cum se transmit bolile legate de cromozomul X. Pentru a înţelege ereditatea legată de X, va sunt necesare mai întâi unele informaţii despre gene şi cromozomi.

Gene şi cromozomi

Corpul nostru e format din milioane de celule. Cele mai multe celule conţin un set complet de gene. Genele actionează ca un set de instrucţiuni care controlează creşterea şi funcţionarea corpului omenesc. Genele sunt responsabile pentru multe din trăsăturile noastre, cum ar fi culoarea ochilor, grupa sangvină sau înălţimea. Oamenii au mii de gene. Fiecare din noi moşteneşte câte două copii din majoritatea genelor, o copie de la mamă şi una de la tată. Acesta este motivul pentru care noi avem adesea caracteristici similare cu părinţii noştrii.

Figura 1: Gene, cromozomi şi ADN.

Genele sunt situate pe structuri filiforme numite cromozomi. Oamenii au 46 de cromozomi în majoritatea celulelor. Fiecare dintre noi moşteneşte cromozomii de la părinţi, 23 de la mamă şi 23 de la tată, aşa că avem două seturi de căte 23 de cromozomi, deci 23 de „perechi”.

Uneori se produce o modificare (mutaţie) în una din cele două copii ale unei gene, care împiedică gena să mai funcţioneze normal. Această modificare poate determina o boală genetică deoarece gena nu mai comunică corect instrucţiunile necesare corpului.

Figura 2: 23 de perechi de cromozomi aranjati după mărime, cromozomul 1 fiind cel mai mare. Ultimii doi cromozomi sunt cromozomii sexuali.

Cromozomii (vezi figura 2) numerotaţi de la 1 la 22, arată la fel atât la bărbaţi cât şi la femei. Aceştia se numesc autozomali. Perechea 23 este diferită la bărbaţi şi femei şi poartă denumirea de cromozomi sexuali. Există două feluri de cromozomi sexuali, cromozomul X şi cromozomul Y. Femeile, de regulă, au doi cromozomi X (XX). O femeie moşteneşte un X de la mamă şi un X de la tată. Barbaţii, de regulă, au un cromozom X şi un cromozom Y (XY). Un bărbat moşteneşte un X de la mamă şi un Y de la tată. În figura 2 sunt prezentaţi cromozomii unui bărbat deoarece ultima pereche de cromozomi este (XY).

Uneori se produce o modificare (mutaţie) într-o copie a unei gene, care nu o mai lasă să funcţioneze corect. Această modificare poate determina o boală genetică pentru că gena respectivă nu mai comunică în mod corespunzător cu corpul individului. O boală genetică legată de X este o boală cauzată de o genă modificată de pe cromozomul X.

Ce este ereditatea recesivă legată de X?

Cromozomul X are multe gene ce îndeplinesc roluri importante în creştere şi în dezvoltare. Cromozomul Y este mult mai mic şi are mai puţine gene. Femeile au doi cromozomi X (XX) şi de aceea dacă una din genele de pe un cromozom X are o modificare, gena normală de pe celălalt cromozom X poate compensa influenţa copiei modificate. Dacă se întâmplă aşa, o femeie este o purtătoare sănătoasă a unei boli recesive legate de X. Fiind purtătoare înseamnă că boala nu o afectează însă deţine o copie modificată a genei respective. În unele cazuri femeile prezintă simptome uşoare ale bolii.

Bărbaţii au un cromozom X şi unul Y (XY) şi din această cauză, dacă o genă de pe cromozomul X este modificată, ei nu au o copie normală a aceleiaşi gene pe care să o compenseze. Acest lucru înseamnă că el va fi afectat de boală. Bolile care se transmit în acest fel se numesc boli recesive legate de X. Putem da ca exemplu de boli recesive legate de X hemofilia A şi distrofia musculară Duchenne.

Ereditatea dominantă legată de X

Deşi majoritatea bolilor legate de X sunt recesive, există, destul de rar, şi boli dominante. În cazul unei boli dominante, chiar dacă o femeie moşteneste o copie normală şi una modificată a unei gene localizate pe cromozomul X, copia modificată este suficientă pentru a determina boala. Dacă un bărbat moşteneste un cromozom X cu o genă modificată atunci acest lucru este de ajuns ca el să devină afectat deoarece bărbaţii au un singur cromozom X.

O femeie bolnavă are un risc de 50% (1/2) de a transmite boala copiilor săi (fete sau băieţi). Un bărbat bolnav va transmite boala tuturor fetelor sale dar toţi băieţii săi vor fi sănătoşi.

Cum se transmit bolile recesive legate de X?

Figura 3. Transmiterea unei boli recesive legate de X de către femeile purtătoare.

Dacă o femeie purtătoare are un fiu , ea îi va da fie cromozomul X cu gena normală, fie cromozomul X cu gena modificată. Fiecare fiu are deci 50% (1 din 2) şanse de a moşteni gena modificată şi de a fi afectat de boală. Există de asemenea 50% (1 din 2) şanse ca el să moştenească gena normală. Dacă se întimplă aşa, el nu va fi afectat de boală. Această probabilitate este aceeaşi pentru fiecare fiu .

Dacă o femeie purtătoare are o fiică , ea îi va da fie cromozomul X cu gena modificată, fie cromozomul X cu gena normală. Fiecare fiică are deci 50% (1 din 2) şanse de a moşteni gena modificată. Dacă acest lucru se întâmplă, ea va deveni purtătoare la fel ca mama ei.

Există de asemenea 50% (1 din 2) şanse ca fiica să moştenească gena normală. Dacă acest lucru se întâmplă, ea nu va fi purtătoare şi nici nu va fi afectată de boală. Această probabilitate este aceeaşi pentru fiecare fiică .

Figura 4: Transmiterea unei boli recesive legate de X de către bărbaţii bolnavi

Dacă un barbat afectat de boală are o fiică , el îi va transmite întotdeauna gena modificată. Acest lucru se întâmplă pentru că bărbaţii au doar un cromozom X pe care îl vor transmite întotdeauna fetelor lor. Deci toate aceste fete vor fi purtătoare. De obicei ele nu vor prezenta boala dar au un risc de a avea copii de sex masculin afectaţi.

Dacă un bărbat afectat de boală are un fiu , acesta nu va moşteni niciodată gena modificată de pe cromozomul X pentru că bărbaţii le transmit întotdeauna fiilor lor cromozomul Y (dacă ar transmite cromozomul X atunci ar avea o fiică).

Ce se întâmplă atunci când copilul este primul din familie afectat de boală?

Uneori un băiat născut cu o boală legată de X poate fi prima persoană afectată din familie. Acest lucru se poate întâmpla atunci când o genă apare pentru prima oară modificată în ovulul din care s-a creat bebeluşul. Când acest lucru se întâmplă, mama băiatului nu este purtătoare. Părinţii respectivi au şanse foarte reduse să mai aibă un alt copil cu aceeaşi boală. Totuşi copilul afectat care are gena modificată o poate transmite urma- şilor săi.

Testul de purtător şi Teste în timpul sarcinii

Persoanele care au în familie cazuri de boli genetice legate de X, au la dispoziţie mai multe opţiuni. Testul de purtător se poate face la femei pentru a se vedea dacă au gena modificată. Această informaţie poate fi folositoare pentru planificarea sarcinilor. Pentru anumite boli genetice legate de X se poate efectua un test în timpul sarcinii pentru a se vedea dacă bebeluşul a moştenit boala (mai multe informaţii găsiti în broşura despre amniocenteză). Aceasta este o problemă care ar trebui discutată cu medicul genetician.

Ceilalţi membrii ai familiei

Dacă cineva din familie are o boală genetică legată de X sau este purtător, aţi putea dori să discutaţi despre acest subiect şi cu alţi membrii ai familiei. Acest lucru le va da posibilitatea şi altor femei din familie să-şi facă, dacă doresc, un test de sânge pentru a vedea dacă sunt purtătoare. Această informatie poate fi importantă în diagnosticarea altor membrii din familie. În mod deosebit, aceste informaţii sunt importante pentru cei ce au copii sau pentru cei ce intenţionează să aibă copii în viitor.

Unii oameni consideră că este dificil să le spună celorlalţi membrii ai familiei despre boala lor genetică. Ei îşi pun problema că pot cauza îngrijorare în familie. Alteori, membrii familiei nu ţin legătura între ei şi poate fi destul de greu să fie contactaţi. Medicii geneticieni au experienţă în ceea ce priveşte familiile aflate în astfel de situaţii şi vă pot oferi un sfat competent cu privire la discutarea acestei probleme cu restul familiei.

Lucruri de ţinut minte:

• Femeile purtătoare au 50% (1 din 2) şanse de a transmite gena modificată. Dacă un fiu primeşte de la mama sa gena modificată, atunci el va fi afectat de boală. Dacă o fiică primeşte de la mama sa gena modificată, atunci ea va fi purtătoare, ca şi mama ei.
• Un bărbat afectat de o boală genetică legată de X va transmite întotdeauna fiicei lui gena modificată, fiica de- venind purtătoare, dacă boala e recesivă, şi afectată dacă boala e dominantă. Un bărbat afectat nu va transmite niciodată fiului său gena afectată.
• O genă modificată nu se poate corecta- ea rămâne aşa pentru toată viaţa.
• O genă modificată nu este ceva ce se poate “lua” de la o altă persoană. Purtătorul unei gene modificate poate fi, de exemplu, donator de sânge.
• Oamenii se pot simţi adesea vinovaţi că au în familia lor o boală genetică. Este important să ne amintim că nu este vina nimănui şi nimeni nu a făcut ceva ca acest lucru să se întâmple